'Oamenii frumosi nu apar. Ei se nasc, cresc, invata, inteleg si niciodata nu se opresc!
Curios e faptul ca ei niciodată nu te părăsesc. Sunt mereu acolo, dar atunci cand se satură pur si simplu trec pe lângă tine ca si cum nici nu ai exista'
Cum poti sa pierzi intr-o jumatate de ora toata munca din ultimele 4 luni... Usor, simplu, fara prea mult efort, dar in mare parte nu tine de tine cat de mult sau putin stai in acelasi loc. Imi doresc sa cred ca am reusit sa ofer un zambet atunci cand nu ai mai avut putere si mai mult ca am reusit sa te readuc la viata.
Anul acesta pentru mine a inceput rau, foarte rau, dar stiu ca dupa ploaie vine soare... si mai mult ca dupa fiecare coborare vine o urcare extrema. Eu sunt pregatita sa lupt si sa reusesc sa las in urma mai mult decat a oferit cineva vreodata lumii.
NU sunt sportiv de performanta, dar faceam pana in 6.01.2016 sport zilnic, cel putin 30 de minute, jogging, sala.
In 6.01.2016 eram la patinoar. O zi perfecta cu copii la patinoar. Am invatat-o pe Maria sa se bucure si sa se relateze pe patine, nu a fost foarte greu. Apoi eu dupa o mica cazatura, eram sigura ca nu am patit nimic asa ca am mai petrecut cateva ore minunate in inima familiei. La ora 15 hotarasc sa merg la spital... ca de, este in apropiere si oricum piciorul drept si-a dublat masa si persista o durere in spatele genunchiului. NU vreau sa spun cat a trebuit sa astept ca aici ii voi dezamagi pe cei care cred ca Germania este o tara civilizata.
Am intalnit un medic la urgente foarte intelagator, mai intelegator decat insotitorul meu. Mi s-a explicat ca ceea ce am nu se poate vedea la o simpla radiografie, dar imi poate garanta ca osul nu este rupt. Am primit tratament care implica si injectia (care inca o fac), calmante si inca un medicament care din pacate am descoperit ca sunt alergica la el.
Am stat in concediu medical doar o saptamana la cere. Am mers la urmatorul ortoped, bineinteles cu recomnadre (altfel nu gasesti programare asa repede), care intre timp mi-a spus ca trebuie sa incep sa folosesc piciorul si el nu vede de ce sa stau mai mult de o saptamana acasa. Durerea persista, inca, dar de eu sunt doar un pacient care nu ii place sa lucreze, cam asta a fost atitudinea. Intre timp am reustit sa mai am o parere medicala, tot de la un ortoped, care imi interzicea sa mai conduc si sa nu renunt la tija si carje. Intelegere din partea angajatorului nu a fost,ASA CA AM CONTINUAT SA MERG LA LUCRU.
Intre timp am reusit sa imi fac o programare la un directorul de la ortopedie de la spital. Bineinteles aici si directori lucreaza cu pacienti si in general la cazuri de genul meu in care exista 3 pareri diferite despre acelasi problema. Am reusit sa aflu ca partea din spate a ghenunchiului, osul, este moale si arata ca un polistiren care este crapat, dar NU rupt, si ca meniscul este pe jumatate afectat. Concluzia lui a fost urmatoarea "se poate repara, nu operat. Nu pot sa va spun in cat timp, daca era rupt sau trebuia operat va puteam spune cat dureaza, dar asa va pot spune ca cel putin urmatoarele 6 saptamani nu aveti voie sa conduceti, lucrati, sport deloc (de parca puteam cu durerea avuta) si neaparat incepem ghimnastica medicinala, apoi mai facem un RMN si vedem cum evolueaza."
Prima data cand am simtit ca nu primesc aer de cand sunt... Asa ca angajatorul a intrerupt contractul de munca, eu sunt inca in concediu medical, doar 3 saptamani apoi v-oi vedea ce v-a fi, dar pana atunci voi sa fiti sanatosi.
Curios e faptul ca ei niciodată nu te părăsesc. Sunt mereu acolo, dar atunci cand se satură pur si simplu trec pe lângă tine ca si cum nici nu ai exista'
Cum poti sa pierzi intr-o jumatate de ora toata munca din ultimele 4 luni... Usor, simplu, fara prea mult efort, dar in mare parte nu tine de tine cat de mult sau putin stai in acelasi loc. Imi doresc sa cred ca am reusit sa ofer un zambet atunci cand nu ai mai avut putere si mai mult ca am reusit sa te readuc la viata.
Anul acesta pentru mine a inceput rau, foarte rau, dar stiu ca dupa ploaie vine soare... si mai mult ca dupa fiecare coborare vine o urcare extrema. Eu sunt pregatita sa lupt si sa reusesc sa las in urma mai mult decat a oferit cineva vreodata lumii.
NU sunt sportiv de performanta, dar faceam pana in 6.01.2016 sport zilnic, cel putin 30 de minute, jogging, sala.
In 6.01.2016 eram la patinoar. O zi perfecta cu copii la patinoar. Am invatat-o pe Maria sa se bucure si sa se relateze pe patine, nu a fost foarte greu. Apoi eu dupa o mica cazatura, eram sigura ca nu am patit nimic asa ca am mai petrecut cateva ore minunate in inima familiei. La ora 15 hotarasc sa merg la spital... ca de, este in apropiere si oricum piciorul drept si-a dublat masa si persista o durere in spatele genunchiului. NU vreau sa spun cat a trebuit sa astept ca aici ii voi dezamagi pe cei care cred ca Germania este o tara civilizata.
Am intalnit un medic la urgente foarte intelagator, mai intelegator decat insotitorul meu. Mi s-a explicat ca ceea ce am nu se poate vedea la o simpla radiografie, dar imi poate garanta ca osul nu este rupt. Am primit tratament care implica si injectia (care inca o fac), calmante si inca un medicament care din pacate am descoperit ca sunt alergica la el.
Am stat in concediu medical doar o saptamana la cere. Am mers la urmatorul ortoped, bineinteles cu recomnadre (altfel nu gasesti programare asa repede), care intre timp mi-a spus ca trebuie sa incep sa folosesc piciorul si el nu vede de ce sa stau mai mult de o saptamana acasa. Durerea persista, inca, dar de eu sunt doar un pacient care nu ii place sa lucreze, cam asta a fost atitudinea. Intre timp am reustit sa mai am o parere medicala, tot de la un ortoped, care imi interzicea sa mai conduc si sa nu renunt la tija si carje. Intelegere din partea angajatorului nu a fost,ASA CA AM CONTINUAT SA MERG LA LUCRU.
Intre timp am reusit sa imi fac o programare la un directorul de la ortopedie de la spital. Bineinteles aici si directori lucreaza cu pacienti si in general la cazuri de genul meu in care exista 3 pareri diferite despre acelasi problema. Am reusit sa aflu ca partea din spate a ghenunchiului, osul, este moale si arata ca un polistiren care este crapat, dar NU rupt, si ca meniscul este pe jumatate afectat. Concluzia lui a fost urmatoarea "se poate repara, nu operat. Nu pot sa va spun in cat timp, daca era rupt sau trebuia operat va puteam spune cat dureaza, dar asa va pot spune ca cel putin urmatoarele 6 saptamani nu aveti voie sa conduceti, lucrati, sport deloc (de parca puteam cu durerea avuta) si neaparat incepem ghimnastica medicinala, apoi mai facem un RMN si vedem cum evolueaza."
Prima data cand am simtit ca nu primesc aer de cand sunt... Asa ca angajatorul a intrerupt contractul de munca, eu sunt inca in concediu medical, doar 3 saptamani apoi v-oi vedea ce v-a fi, dar pana atunci voi sa fiti sanatosi.
